Tema 01 /// Analiză. Studiu. CUM CITIM ORAŞUL?

Analiza este un instrument dinamic care are ca scop înțelegerea unui context dat.

Analiza sitului reprezintă inventarul contextului urban în care urmează a se efectua intervenții:

  • Cercetare – definirea temei de studiu.
  • Analiză – culegerea datelor legate de zona studiată, în baza unor criterii multiple (analiza multicriterială).
  • Sinteză – în baza datelor furnizate de analiză se dezvoltă un set de concluzii care stau la baza definirii soluțiilor.

Ca un prim nivel de introducere în tema principală a semestrului și în baza prezentării de la începutul ore, se propune următorul subiect de studiu – analiza unui fragment urban.

Fiecare student va analiza o parte a țesutului urban a orașului Timișoara, aplicând minim 6 criterii de analiză din cele enunțate.

Se consideră ca centru de definire a zonei de studiu locul în care fiecare locuiește în momentul actual în oraș. Se defineşte o zonă de studiu având un contur pătrat cu latura de 100 m, 500 m, 1 km sau 2 km, în funcție de aria supusă studiului și de necesitățile tipului de studiu în relație cu criteriul ales de analizare.

Fiecare hartă va cuprinde elemente de identificare a scării grafice și indicarea Nordului.

Materiale de predat: un caiet A3 cu minim 6 planșe.

 

Tema / 02 // ObiectUL. Studiu. Obiectul în context.

În ce fel contextul determină caracteristicile obiectului (imagine, volumetrie, poziţie, orientare, materialitate, etc.)?

Pe baza setului de concluzii de la tema anterioară se va genera un obiect de arhitectură ca răspuns la context.

UN Studio

„Blob or box – it doesn’t matter anymore. […] The geometry of the inclusive project is a topologically generated one; it is a textured field, a localised relief structure that is based on specific information and that can take any form, any style, any look.”

Definirea temei de studiu:

Al doilea exerciţiu propus studenţilor, în baza prezentării este obiectul ca răspuns la un context urban. Pornind de la tema anterioară de studiu, se va defini un perimetru având raza de 200 m. şi centrul  – locuinţa studentului. În cadrul acestui perimetru, fiecare student va implanta în ţesutul urban un obiect, considerat ca având funcţiunea de locuinţă, indiferent de dimensiune (de la locuinţă minimală până la un obiect de mari dimensiuni).

Acest obiect va fi conformat în aşa fel încât să răspundă în mod creativ concluziilor celor 6 criterii de analiză de la exerciţiul anterior, prin prisma elementelor enunţate în prezentare (formă, volumetrie, imagine, poziţie, materialitatea suprafaţei învelişului, etc). Nu va fi luat în considerare spaţiul interior, ci doar relaţiile exterioare şi integrarea obiectului în context.

Se vor preda următoarele piese:

macheta obiectului scara  1:100 cu si limitele obiectelor înconjurătoare (atât cât e necesar pentru înţelegerea obiectului în context)

1 planşă A3 cu o perspectiva – colaj pe fotografie ale machetei sau desenului obiectului (A4 sal A5)

alaturi de, schiţe conceptuale, imagini, detalii de materialitate, text – cum a fost generat obiectul ca răspuns la problemele specifice ale sitului.

 

Tema 03 // SPATIUL INTERIOR

“A great building must begin with the immeasurable, must go through measurable means when it is being designed, and in the end must be unmeasured.” – Louis Kahn.

„We come to know the world from an interior.The security of an interior: a dwelling that leads to anywhere in the world in real time. Projecting. Projecting ourselves.” – Vincente Guallart.

Spatiul interior, in special cel in care locuim, cel in care crestem, are un impact important asupra a ceea ce suntem/ceea ce devenim. Astfel, de la acces pana la zen-view, fiecare aspect ce defineste acest spatiu este important.

Scopul acestui exercitiu este acela de a genera un spatiu interior bogat in continut si semnificatie, ce are puterea si capacitatea de a-si inspira/aduna/consola/calma/emotiona/bucura/concentra/etc. locuitorii.

Definirea temei de studiu:

  1. CADRU: Se da un cub virtual de 10x10x10m. Suita de spatii propuse va trebui sa incapa in acest cub.
  2. LIMITE: Cubul dat serveste drept limita maxima posibila. Limitele nu trebuie neaparat atinse.
  3. LIMITE MOI. SPATIU EXTERIOR ADIACENT: Se va studia relatia interior-exterior. Astfel, spatiile interioare propuse vor fi sustinute de spatii exterioare – terase, logii – spatii de trecere intre interior/exterior. Aceste spatii gradient se vor incadra in cubul cadru idem cu volumele propuse – limite maxime, ce nu trebuie in mod obligatoriu sa fie atinse.
  4. CONTEXT: Cubul cadru se afla pe un sit virtual ce are urmatoarele caracteristici: In fata se deschide catre strada pe care ati amplasat obiectul de la exercitiul anterior. Orientarea strazii respective, va deveni orientarea cubului cadru. In lateral, stanga-dreapta, se gasesc doua volume de 7x12x7m. Volumele sunt amplasate la o distanta de 3m de cubul cadru. In spate, cubul se deschide catre panorama atasata.
  5. CADRUL EXERCITIULUI. CONTEXTUL VIRTUAL: Contextul si cadrul reprezinta parametrii de luat in calcul in dimensionarea, orientarea si conectarea spatiilor interioare. Exercitiul se va lucra din interior catre exterior!
  6. LOCUITORI: Spatiile interioare vor fi create pentru un grup de 2 studenti: un student la litere si un student la arte plastice – grafica.

Cei doi vor imparti un spatiu comun ce va deservi functiunile de comunicare, hranire, divertisment.
Celor doi li se vor oferi spatii individuale de studiu/cultivare + odihna.
In generarea spatiului comun se va tine cont de urmatoarele:
–          Spatiul comun va servi drept interfata de comunicare cu prietenii celor 2
–          Spatiul comun este cel mai important spatiu al locuintei si primul spatiu accesat din cadrul locuintei
–          Orientare+perspectiva
–          Dialogul acestui spatiu cu restul spatiilor din casa
–          Conexiunea cu exteriorul (orasul si strada)

In generarea spatiilor individuale se va tine cont de:
–          Nevoile speciale ale fiecarui profil de studiu in parte – atat ca si spatiu cat si ca atmosfera
–          Orientarile necesare fiecarui obiect de studiu in parte
–          Distanta si modul de conectare al spatiului individual cu cel comun
–          Conexiunea cu exteriorul

  1. SPATIILE INTERIOARE.

“My architecture is not conceived in plans, but in spaces. I do not design floor plans, facades, sections. I design spaces. For me, there is no ground floor, first floor, etc…For me, there are only contiguous, continual spaces, rooms, anterooms, terraces, etc. Storeys merge and spaces relate to each other.” – Adolf Loos.

In procesul de generare al locuintei se va tine cont de urmatoarele criterii:
-lumina
-conexiune cu exteriorul (spatiul gradient+vederi directionate+strada)
-proportiile spatiilor
-aparatul de acces
-conexiunea spatiilor
-forma spatiilor
-dialogul dintre spatii (raportul proportiilor, ce transmit circulatiie, raportul formal)
-parcurs

Contextul este unul virtual. Astfel, spatiile pot fi amplasate oriunde in cadrul cubului. Nu se va tine cont de structura. Este important parcursul – povestea spatiului.

Spatiile se vor defini prin volum, lumina, materialitate, culoare. Eventualele mobilari vor fi minimale – spatiul nu isi va primi caracterul prin mobilare, ci prin criteriile de mai sus. Mobilarea este pur sugestiva – cu toate acestea, cand este prezenta, aceasta va completa spatiul, si nu il va umple doar.

Fiecare functiune(spatiile studentilor, spatiul comun) poate fi compusa din unul sau mai multe volume. Suprafetele si dimensiunile spatiilor sunt la latitudinea voastra.

Se va incepe prin configurarea spatiului comun – cel mai important spatiu al locuintei. Se va lucra cu volume si sectiuni succesive!
Se vor preda următoarele piese:

  1. ANALIZA SPATIULUI: 3 sectiuni orizontale si 3 sectiuni verticale. Cate o sectiune din fiecare tip este la alegere, celelalte sunt date prin tema. Directia de privire a acestora este la alegere.

Scara de lucru este 1:100. Vezi ANEXA_A3 pentru pozitiile exacte ale sectiunilor cerute si pentru layout.
Cotele sectiunilor pot fi modificate cu maxim 50cm!
Desenul poate fi completat direct pe acest layout.

  1. POVESTEA/CONCEPTUL SPATIULUI: aceasta va fi ilustrata prin intermediul unei tehnici de prezentare la alegere. Tehnica aleasa ar trebui sa completeze povestea/conceptul.

Formatul de predare este A5. (de exemplu: daca alegeti sa folositi eseul, acesta se va inscrie pe una sau mai multe coli A5; pentru cei ce vor sa faca un booklet, acesta va avea formatul A5; pentru cei ce vor sa faca macheta/machete, aceasta/acestea, se vor incadra pe format A5; daca vreti sa faceti o plansa, aceasta se va impacheta in format A5; daca se doreste realizarea unui film, formatul filmuletului va fi A5; etc…).
NUMARUL MAXIM DE COLI A5 ESTE 10!
Se va urmari liniaritatea si coerenta prezentarii, atat intre “filele” prezentarii cat si intre proiect si poveste!
Se va aprecia originalitatea si coerenta spatiilor, precum si cea a prezentarii!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

1,000 Little Hammers

Contextual Library

arhitectura5tm

atelier proiectare an 5 F.A.U.T.

I TM

Pagina anului 1 de la Facultatea de Arhitectura Timisoara

%d blogeri au apreciat: